Membrii Centrului de Istorie a Secolului al XX-lea se împart în trei categorii: membri, membri asociaţi şi membri temporari/doctoranzi:
- membri sunt cadre didactice şi/sau de cercetare ale Universităţii ”Al. I. Cuza” şi ale Institutului de Istorie ”A. D. Xenopol” din Iaşi, specializate într-unul dintre domeniile de referinţă ale centrului;
-
-
-
- Lucian LeușteanE-mail: lucianle@hotmail.com
Lucian Leuștean este profesor universitar doctor și conducător de doctorat la Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Domeniile sale de interes științific subsumează istoria internațională a Europei în secolul al XX-lea, relațiile externe ale României în perioada 1918-1948, problematica minorităților etnice și confesionale în istoria românească și europeană a veacului XX ș.a. Printre cele mai reprezentative lucrări ale sale, se numără: România şi Ungaria în cadrul «Noii Europe» (1920-1923), Ed. Polirom, Iaşi, 2003; O istorie internaţională a Europei în secolul XX, vol. I (1919-1945), Ed. Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi, Iaşi, 2015. Dintre alte studii recente ale sale pot fi amintite: Ocupaţia românească din Ungaria (august-noiembrie 1919) – o reevaluare, în „Revista istorică”, tom XXVII, 2016, nr. 1–2, p. 143–165; „De ce n-au venit americanii în Europa Răsăriteană?” – Reflecții asupra finalului celui de-Al Doilea Război Mondial și începutul Războiului Rece (1943-1947), în vol. Regele, comuniștii și Coroana, Adevărata istorie a abdicării lui Mihai I, coordonat de Alexandru Muraru și Andrei Muraru, Ed. Polirom, Iași, 2017, p. 56-87; România și Marile Puteri la Conferința de pace de la Paris (1919-1920), în vol. România, Marile Puteri și ordinea europeană 1918-2018, Valentin Naumescu (coordonator), Lucian Leuștean (coordonatorul părții I), prefață de Keith Hitchins, postfață de Bogdan Aurescu, Ed. Polirom, Iași, 2018, p. 49-68.Lucian Leuștean are totodată o experienţă diplomatică, fiind fost secretar de stat cu afaceri europene la Ministerul Afacerilor Externe (2005-2006), secretar general al M.A.E. (2006-2008) şi Consul General al României la Chicago (2008-2012).
Curriculum vitae
- Ovidiu-Ştefan Buruianăe-mail: ovidiu.buruiana@uaic.ro
Curriculum vitae - Ionuț NistorE-mail: inistor2001@gmail.com
Ionuț Nistor, conf. univ. dr. la Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și, din 2015, Director al Muzeului Universității. Domeniul de interes vizează politica externă a României în prima jumătate a secolului XX și, mai ales, relația statului român cu statele balcanice și politicile promovate pentru protejarea comunităților românești sud-dunărene. Între contribuțiile științifice enumerăm lucrările de autor: Problema aromână în raporturile României cu statele balcanice 1903-1913, Edit. Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2009; Identitate şi geopolitică. Românii din sudul Dunării în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2014 și studiile mai recente: The Romanian-Yugoslavian Border at the End of World War II. Political-Territorial Projects and Ethnic Conflicts, în „Revista istorică”, XXVII, 2016, nr. 5–6; România și vecinătățile sudice la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, în România, marile puteri și ordinea europeană. 1918-2018, Valentin Naumescu (coord.), Iași, Polirom, 2018; Yugoslavian Diplomatic Mission in Romania under Securitate’s Monitoring, în „Analele Știinţifice ale Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (serie nouă) Istorie”, tom LXIII, 2017.
Curriculum vitae
- Daniel LazărE-mail: dn_lazar@yahoo.com
Daniel LAZĂR (n. în 1967, la Iași) este conferențiar universitar la Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Este doctor în Istorie (1999), specializarea Istorie contemporană, cu teza consacrată raporturilor româno-iugoslave în perioada dintre cele două războaie mondiale: România și Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor în primul deceniu interbelic. Relații politico-diplomatice (1919-1929). Preocupările științifice au în vedere evoluțiile politice din zona Balcanilor în perioada interbelică precum și în cea de după cel de-al Doilea Război Mondial, cu accent pe regimurile comuniste instaurate după anul 1945 în Europa de Sud-Est. Este preocupat de problema naționalismelor balcanice din secolul XX, precum și de comunismul românesc. A publicat la Editura Universității din Iași lucrările Europa de Sud-Est în perioada contemporană. Ideologii, lideri, naționalisme – 2007, România și Iugoslavia în primul deceniu interbelic. Relații politice și diplomatice – 2009, Naționalismul în Balcanii secolului XX – 2011 și „Război ideologic” în Balcani: imaginea Iugoslaviei titoiste în anchetele Securității (1948-1951). Documente – 2016. Este autorul unor articole și studii consacrate tematicii menționate, în reviste de specialitate din țară și de peste hotare.
Curriculum vitae
- Adrian ViţalaruE-mail: avitalaru@yahoo.com
Curriculum vitae - Cristina PreutuE-mail: preutucristina@yahoo.com
Cristina Preutu, lect. univ. dr. la Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Principalul domeniu de interes îl reprezintă regimurile comuniste, în special regimul comunist din România; propaganda și mass media în comunism; forme de comunicare politică și reprezentări sociale și politice în România comunistă. Studiile și preocupările de până în acest moment vizează și alte domenii conexe precum: politica externă a statului român în perioada comunistă, procesul de naturalizare a regimului comunist, deschiderea politică, economică și culturală a României din anii ’60-’70. Din lucrările și studiile publicate până în acest moment menționăm: Propaganda politică în România socialistă. Practici instituționale și tehnici de comunicare, Editura Universității „Al.I. Cuza” Iași, 2017 (carte de autor); Identităţi etno-confesionale şi reprezentări ale Celuilalt în spaţiul est-european: între stereotip şi voinţa de a cunoaşte, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, 2018 (coautor, împreună cu George Enache); „Macedoneanul”. Niga Boga în dosarele Securității (1959-1974), București, Editura Mediadocs Publishing, 2017 (coeditor, împreună cu Vadim Guzun); „Tezele” din iulie 1971 și redefinirea ideologică a regimului comunist, în „Revista istorică”, tom XXVI, nr. 5-6/ 2015; Strategii politice cu privire la introducerea televiziunii în culori în România comunistă, în „Anuarul Institutului de Istorie A. D. Xenepol”, LII, 2015, Editura Academiei Române; Rolul şi efectul scrisorilor adresate puterii în România socialistă, în „Caietele CNSAS. Revistă semestrială editată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității”, Editura CNSAS, București, anul VIII, nr. 2 (16)/2015; Institutional Practices of Propaganda in Nicolae Ceausescu’s Regime, în „Studia Universitatis “Babeş-Bolyai” Series Historia”, 2015; România între Est și Vest. Stări de spirit și atitudini la sfârșitul anilor ’40, în Stela Cheptea, Silviu B. Moldovan (coord.), Consecințe ale celui de-al Doilea Război Mondial în spațiul românesc, vol. 438, Editura Eikon, 2017.
Curriculum vitae - Bogdan SchiporE-mail: bogdan_schipor@yahoo.it
Cercetător științific gradul II la departamentul de Istorie Contemporană din cadrul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol”, Iași, Academia Română. Absolvent al Facultății de Istorie a Universității „Al.I.Cuza” din Iași, promoția 1999. Doctor în științe umaniste, specialitatea istorie, din anul 2007, cu o teză intitulată Politica Marii britanii la frontiera de Vest a Uniunii Sovietice, 1938-1941, avându-l ca îndrumător științific pe prof. univ. dr. Ioan Ciupercă. Membru în Comitetul editorial al Anuarului Institutului de Istorie „A.D. Xenopol”, dar și al altor publicații precum „Valahian Journal for Historical Studies” sau „Revista Română pentru Studii Baltice şi Nordice”. Vicepreședinte al Asociației Române de Studii Baltice și Nordice. Între lucările importante publicate se numără Politica Marii Britanii la frontiera de vest a Uniunii Sovietice, 1938-1941, Iasi, Junimea, 2007; Ioan Ciupercă, Bogdan-Alexandru Schipor, Dan Constantin Mâţă (coord.), România şi sistemele de securitate în Europa, 1919-1975, Iaşi, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, 2009; Silviu Miloiu, Florin Anghel, Dalia Bukelevičiūtė, Alexandru Ghisa, Ramojus Kraujelis, Bogdan-Alexandru Schipor, The Romanian-Lithuanian Relations. Diplomatic Documents (1919-1944), Foreword by Vladimir Jarmolenko, Ambassador of the Republic of Lithuania to Romania, Târgovişte, Editura Cetatea de Scaun, 2011, 244 p. sau Silviu Miloiu (coordonator), Kristīne Ante, Edgar Plētiens, Valters Ščerbinskis, Bogdan-Alexandru Schipor, Istoria Letoniei, Cuvânt înainte de Edgars Rinkēvičs, Prefață de Silviu Miloiu, București, Editura Eikon, 2018.
- Cătălin BotoșineanuE-mail: catalin_botosineanu@yahoo.com
Arhivist la Serviciul Județean Iași al Arhivelor Naționale ale României, lector asociat la Facultatea de Istorie a Universității ,,Alexandru Ioan Cuza”-Iași. Doctor în Istorie a aceleași facultății, în 2011, cu o teză despre profesorii Universității din Iași în primul deceniu interbelic. Domenii de interes: istoria învățământului, istoria Iașului, arhivistică, patrimoniul cultural. A publicat studii și articole în reviste și volume colective apărute la Iași, pe teme despre istoria Universității din Iași, învățământul primar și secundar din perioada interbelică, istoria Iașului în primul război mondial, asociațiile care se ocupau de orfanii de război, monumentele de for public, arhivistică. Publicații recente: ,„Memorie și mărturii incomplete. Arhivele în post-comunism”, în Panorama post-comunismului românesc, Iași, Editura Plirom, editor Liliana Corobca, 2022 (în curs de apariție); O himeră și un abuz legislativ. Documentele clasificate în cadrul Fondului Arhivistic Național, în „Archiva Moldaviae”, XIII, 2021; „Ocrotirea orfanilor de război. Studiu de caz: Şcoala de Îndreptare Copou”, în vol. Copiii în timpul Primului Râzboi Mondial, coord. Nicoleta Roman, Cătălina Mihalache, 2020, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”; Trădători vs. Patrioţi la finalul Marelui Război. Excluderea lui Constantin Stere de la Universitatea din Iaşi, în „Historia Universitatis Iassiensis”, VIII, 2017, p. 81-113; co-autor, Iași. Capitală de război, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2018; Universitatea din Iași-Universitatea din București. Mobilitatea academică (1864-1948), (editori) Ion Toderașcu, Bogdan-Petru Maleon, Cătălin Botoșineanu, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2014;
- Marian HariucE-mail:m.hariuc89@yahoo.com
Marian-Ionuț Hariuc este asistent cercetare științifică în cadrul Departamentului de Istorie Contemporană al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol”, Academia Română-Filiala Iași. A absolvit studiile de licență (2012) și masterat (2014) în cadrul Facultății de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. A urmat studiile doctorale sub coordonarea prof. univ. dr. Gheorghe Iacob între anii 2014-2018. A susținut teza de doctorat cu titlul Andrei Oțetea-profil intelectual și activitate istoriografică. Preocupările științifice atinge direcții de cercetare legate de : istoria istoriografiei, istoria intelectualilor din România în secolul al XX-lea, istoria comunismului din România și istoria universitară.
Curriculum vitae
- Dan-Alexandru Săvoaia
- Lucian Leuștean
-
-
-
-
- membri asociaţi sunt personalităţi de prestigiu ale vieţii ştiinţifice naţionale şi internaţionale, cooptate în echipa centrului în scopul intensificării şi lărgirii schimbului de idei, a creşterii calităţii în cercetarea ştiinţifică şi de predare, în vederea stabilirii sau derulării de parteneriate şi proiecte;
- Hornyak Arpad
- Hans-Christian Maner
- membri asociaţi sunt personalităţi de prestigiu ale vieţii ştiinţifice naţionale şi internaţionale, cooptate în echipa centrului în scopul intensificării şi lărgirii schimbului de idei, a creşterii calităţii în cercetarea ştiinţifică şi de predare, în vederea stabilirii sau derulării de parteneriate şi proiecte;
-
- membri temporari/doctoranzi sunt doctoranzii şi masteranzii Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” şi ai Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” din Iaşi, care se află în stadiul elaborării unei teze de doctorat într-unul dintre domeniile de referinţă ale centrului.